România trebuie să respecte recomandările Comitetului de Experţi şi ale Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei în privinţa folosirii limbilor minorităţilor în administraţia publică

Am asistat la dezbateri parlamentare pe marginea prevederilor Codului administrativ care garantează folosirea limbilor minoritare în administraţie, continuate cu discuţii în spaţiul public legate de acest subiect, iar Curtea Constituţională va analiza conţinutul unor prevederi din acest Cod considerate a fi în dezacord cu Constituţia României.
Considerăm că acest act normativ ar trebui să fie bazat pe câteva principii foarte clare, precum respectarea integrală a prevederilor Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, ratificată de România, parte din dreptul intern şi a felului în care Carta a fost interpretată prin documentele Consiliului Europei.
Reamintim în acest context că, potrivit celui de-al doilea Raport al Comitetului de Experţi care monitorizează aplicarea Cartei, adoptat la 23 iunie 2017, în unele localităţi “pragul de 20% apare a fi prea înalt, în aşa fel încât privează limbile minorităţilor ai căror vorbitori nu ating acest acest prag procentual de protecţia oferită de articolul 10. Prin urmare, implementarea articolului 10 presupune ca autorităţile române să reconsidere pragurile existente şi să aplice Carta, oricare ar fi cifra considerată a fi necesară pentru atingerea scopurilor acesteia”. Pe baza acestui Raport, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat la 4 iunie 2018 Recomandarea (2018) 3 privind aplicarea de către România a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare prin care se recomandă în mod expres “reconsiderarea pragurilor pentru folosirea oficială a limbilor minorităţilor în administraţie”.
Reamintim deasemenea că prima recomandare a Comitetului de Experţi în privinţa aplicării Cartei de către România din 30 noiembrie 2011, precum şi Recomandarea Comitetului de Miniştri din 13 iunie 2012, aveau în vedere reducerea pragului de 20% şi încurajarea autorităţilor locale să aplice în mod voluntar Carta, indiferent de prag. Prima evaluare a aplicării Cartei de către România constata că există 150 de unităţi teritoriale care au decis să folosească limbile minorităţilor, chiar dacă acestea reprezentau mai puţin de 20% din total.
Luând în considerare aceste obligaţii internaţionale asumate de România, considerăm că forma actuală a Codului administrativ adoptată de cele două Camere ale Parlamentului garantează pe deplin transpunerea prevederilor Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în dreptul intern.